Realizarea găurilor cu precizie folosind o simplă maşină de găurit necesită o trasare exactă, marcare şi prindere a piesei în lucru pentru fiecare gaură. În producţia de serie, acest proces nu numai că este costisitor ca timp, dar poate implica şi erori. Încă din secolul al 17-lea au fost folosite şabloane de găurire pentru a îmbunătăţi calitatea pieselor produse în serie şi pentru a spori viteza de producţie.
Şabloanele de găurire, însă, trebuiau să fie fabricate printr-o metodă de producţie clasică. Situaţia s-a schimbat din 1921 când compania elveţiană SIP (societate din Geneva de instrumente fizice) a prezentat prima maşină de găurit în coordonate.
Acest tip de maşini-unelte au permis o poziţionare orientată prin coordonate de găurit, de lărgit şi de frezat în gama de micrometru şi au făcut mai uşoară şi mai rapidă producţia de şabloane de găurit, cu toleranţe de fabricaţie de jumătate de centime de milimetru.
Maşina de găurit în coordonate industrială, a fost iniţial o maşină de alezat şi o maşină de frezat verticală cu placă X Y. Suportul piesei de lucru era instrument care avea trei axe de translaţie. Arborele principal era poziţionat prin rotiţe de reglare gradate (în micrometrii) şi ridica piesele cu cleme tip con. Printre primii clienţi ai SIP elveţiene care au utilizat maşini de găurit în coordonate
Mașină de găurit în coordonate SIP în uz pentru raţionalizarea producţiei de serie, Henry Ford, a cumpărat optsprezece astfel de utilaje în anul 1924 pentru fabrica sa de
automobile din Detroit. În a doua jumătate a secolului al XX – lea, folosirea tot mai crescută de
maşini cu comandă numerică a făcut superfluă producţia de şabloane de găurit.
Maşina cu comandă numerică permite setarea directă a coordonatelor piesei în lucru: procesul este realizat fără faze precedente de trasare şi marcaj. Totuşi, aceste maşini de găurit în coordonate sunt încă prezente pe piaţă, în orice caz, acest termen indică acum, mai ales, maşini de frezat şi maşini de alezat care lucrează cu cea mai mare precizie. Acestea sunt caracterizate printre altele de o structură a cadrului deosebit de solid, rulmenţi şi ghidaje speciale, dispozitive de control şi de reducere a solicitărilor termice pe maşină, cum sunt instrumentele de măsură de precizie pentru toate deplasările definite de coordonate.
